Interconditionarea dintre nivelul ratei ocuparii fortei de munca si dezvoltarea competentelor necesare pe piata muncii (prin formare profesionala) in abordarea Comisiei Europene

  1. Piata Muncii. Tendinte si Provocari Sociale in Uniunea Europeana:

Ocuparea fortei de muncasi situatia sociala constituie – din perspectiva Comisiei Europene si a Consiliului European – motive deingrijorare, in masura in care somajul tinde sa devina structural chiar si in economiile cuperformante relativ bune, dupa cum o demonstreaza cresterea numarului de someri de lungadurata.Rata ocuparii fortei de munca din UE a scazut cu aproape 1,5puncte procentuale, de la un varf in 2008 la 68,4 % in primul trimestru al anului 2014; rata ocuparii fortei de muncain UE continua, asadar, prezinta o tendinta negativasi ar finecesara o inversare puternica pentru a atinge obiectivul principal al Strategiei Europa 2020 de 75% pentru lucratorii cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani. Evolutiile in domeniul ocuparii fortei de muncadin punctul de vedere al nivelul de pregatire, atesta ca scaderile inregistrate in ocuparea fortei demunca au fost cele mai semnificative pentru persoanele necalificate/slab calificate: avand in vedere evolutia ocupationala pentrudiferite grupuri de pe piata muncii, se constata ca rata somajului in randul fortei de munca necalificate sau slab calificateinregistreaza un trend ascendent,fiind de asemenea mai ridicata din punct de vedere structural.Somajul de lunga durata afecteazalucratorii necalificati/cu un nivel scazut de calificaremai mult decat alte grupuri de pe piata muncii si are un impact puternic in special asuprapersoanelor care lucreazain profesiile si sectoarele aflate in declin; starea generala aeconomiei ramane, la randul sau, un factor important pentru determinarea modificarilor de nivel si flux catresi dinspre somajul de lunga durata.

Corelarea cererii si a ofertei pe piata muncii s-a inrautatit in mai multe state membre: intimp ce numarul posturilor vacante a ramas relativ stabil in ultimii ani, rata somajului a fost increstere, ceea ce denota o deteriorare in corelarea cererii si a ofertei pe piata muncii. CurbaBeveridge[1] arata casomajul structural este in crestere; analizand evolutiile din statele membre, corelarea cererii si a ofertei pe piata muncii s-adeteriorat in majoritatea statelor membre.Aceasta tendinta negativa generala este determinatain principal de socurile reprezentate decererea negativa de forta de munca, precum si de o lipsa din ce in ce mai mare de adecvare acompetentelor[2], ceea ce indica faptul ca lipsa de oportunitati de pe piata muncii produce efecte de histerezis care trebuie sa fie contracarate prin investitii in capitalul uman si o corelare cat mai eficientaintre cerere si oferta.

Sunt, prin urmare, necesare eforturi suplimentare, cu oatentie speciala pentru masurile de ocupare a fortei de munca, pentru interventiileactive adaptate pe piata muncii si pentru educatia si formarea profesionala. Statele membretrebuie sa asigure un mediu favorabil companiilor pentru ca acestea sa poata oferi stagii de pregatire, facilitand astfel dezvoltarea ocupabilitatii fortei de munca.In masura in care investitiile in capitalul uman prin educatie si formare profesionala cresc productivitatea, statele membre trebuie sa se concentreze asupra masurilor menite saimbunatateasca oferta de competente si sapromoveze formarea adultilor; statele membre trebuie sa continue saisi reformeze sistemele EFP (educatie si formare profesionala) pentru a creste productivitatea lucratorilor in lumina schimbarilor rapide ale cerintelor in materie de competente.

Oferta de competente trebuie, asadar, sa fie imbunatatita. O serie de tendinte,printre care globalizarea si schimbarile tehnologice (influentate de competente), au condus la modificari treptate ale cererii relative de diverse niveluri de calificare. In plus, a avut loc o schimbare in ceea ce priveste importanta relativa a diferitelor tipuri de competente, iar competentele legate de TIC si competentele netehnice (soft skills), cum ar fi abilitatile de comunicare, au devenit din ce in ce mai importante pentru un numar mare de ocupatii. Calificarile pe care le posedalucratorii nu tin pasul cu cererea in aceasta privinta. Ca urmare a acestor modificari ale cererii si ofertei relative de competente, oportunitatile de angajare/mentinere a locurilor de munca pentru persoanele cu inalte calificari sunt mai numeroase decat pentru persoanele cu calificare medie si slaba. Potentialul de crestere al Europei este amenintat de deficientele structurale ale bazeisale de competente. Potrivit rezultatelor unui „Studiual competentelor adultilor” realizat de Comisia Europeana si OCDE, in octombrie 2013, aproximativ 20 % din populatia cu varstaactiveposeda calificari slabe. Dateleprivind cheltuielile guvernamentale alocate educatiei si formarii confirmaun risc sporit de aparitie a lacunelor in materie de investitii in capitalul uman. Europa nu investeste eficient in educatie si in dezvoltarea competentelor, ceea ceii pune in pericol competitivitatea si capacitatea de insertie a fortei de munca.

 

  1. Punerea in Aplicare a Orientarilor Privind Ocuparea Fortei de Munca: ocuparea fortei de munca si reforme ale politicii sociale:

Orientarile privind ocuparea fortei de muncaofera statelormembre recomandari cu privire la modul de a raspunde provocarilor in ce priveste ocuparea fortei de muncasi politica sociala, pe fondul tendintelor actuale si in vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Fondul Social European sprijina eforturile de indeplinire a obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin actiuni de combatere a somajului, oferind stagii de formare si ucenicie pentru recalificare si perfectionare profesionalasi prin sprijinirea actiunilor din sectorul educatiei, pentru combaterea saraciei si a excluziunii sociale. FSE si alte fonduri structurale si de investitii europene se axeaza asupra prioritatilorpoliticilor Strategiei Europa 2020, precum si asupra rezultatelor, ceea ce va consolida rolul lor de piloni financiari ai strategiei.

 

2.1 Orientarea 7 privind ocuparea fortei de munca: imbunatatirea participarii pe piatamuncii si reducerea somajului structural – procesul de modernizare a legislatiei privind protectia ocuparii fortei de muncain statele membre, pentru a promova dinamismul ocuparii fortei de muncasi pentru a combate segmentarea;

2.2 Orientarea 8 privind ocuparea fortei de munca: dezvoltarea unei forte de muncacalificate, abordarea nevoilor pietei muncii si promovarea invatarii de-a lungul vietii – se refera la preocuparea de aimbunatati oferta de competente si de a promova invatarea in randul adultilor. Statelemembre au introdus masuri menite:

– saimbunatateasca oferta de competente si sa promovezeformarea adultilor, coroborate frecvent cu reforma privind formarea profesionala;

– sa sprijine dezvoltareacompetentelor lucratorilor necalificati si un numar mai mare de lucratoricalificati sa urmeze cursuri de formare la nivel tertiar;

– sa incurajeze consolidarea posibilitatilorlucratorilor calificati si ale celor necalificati de a participa la formarea profesionala;

– sa stimuleze imbunatatirea coordonarii educatiei adultilor la nivel national si local, noi modele de finantare pentru educatia adultilor care urmeaza sa fie puse in aplicare si acordarea de concedii angajatilor pentru educatie nonformala;

– sa conduca la incheierea de acorduri ale furnizorilor de EFP cu organizatii ale angajatorilor din diferite sectoare, pentru a imbunatati echilibrul dintre cererea si oferta de forta de munca calificata;

– sa relanseze sistemul de ucenicie. Sistemul ar urma sa aiba o mai mare orientare spre deficitele de competente si sa includa stimulente pentru angajatori la recrutarea de ucenici;

– sa organizeze campanii  “Skills to Work” (Competente pentru munca), ce ofera fortei de munca aflate in cautarea unui loc de munca informatii (inclusiv online) referitoare la optiunile disponibile in materie de educatie, recalificare profesionala sau experientain munca, in domenii de munca noi si emergente.

2.3 Orientarea 9 privind ocuparea fortei de munca: imbunatatirea calitatii sistemelor de educatie si formare la toate nivelurile si participarea sporita la invatamantul tertiar. Majoritatea statelor membre au adoptat masuri de imbunatatire a propriilor sisteme de educatie si formare profesionala (EFP), astfel incat acestea sa reflecte mai indeaproapeexigentele pietei muncii, sa favorizezeintensificarea atat a cooperarii la nivelul actorilor din educatie, formare siocuparea fortei de munca, cat si a sinergiilor dintre politicile aplicate in aceste domenii, pentruca sistemul EFP sa reflecte mai indeaproape exigentele pietei.

2.4 Orientarea nr. 10 privind ocuparea fortei de munca: promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei. Numeroase reforme ale politicilor din acest domeniu s-au concentrat asupra asigurarii faptului casistemele de protectie sociala pot:

  • activasi abilita efectiv persoanele capabile sa participe pe piata muncii,
  • proteja persoanele excluse (temporar) de pe piata muncii si/sau pe cele incapabile saparticipe la acesta,
  • pregati persoanele pentru riscurile potentiale la care pot fi expuse pe parcursul cicluluivietii, prin investitii in capitalul uman.
  1. Statele membre isi intensifica eforturile de consolidare a politicilor active de pe piata muncii, reformeaza asistenta socialasi/sau sistemele de somaj, introducand in acelasi timp masuri specifice pentru persoanele expuse unui risc mai ridicat de saracie. De asemenea, introduc sau consolideaza masuri de activare, ca parte a politicii lor de abordaremai eficienta a problemei saraciei in randul adultilor
  2. In paralel, statele membre au introdus reforme menite sa-i protejeze pe cei care nu participa temporar sau nu au posibilitatea de a participa pe pietele muncii.

 

Potrivit analizei Comisiei Europene, intitulata „Ocuparea fortei de muncasi evolutiile in plan social in Europa”, locurile de munca de calitatesi investitiile pentru crearea de abilitati si competente sunt identificate ca avand o importanta vitala pentru rezilienta economica, se afirmain analiza. Analiza subliniaza ca evolutiile negative ale locurilor de muncasi ale veniturilor sunt mai putin grave in tarile in care piata muncii este mai deschisasi mai putin segmentatasi in care se investe mai mult in invatarea pe tot parcursul vietii. Referindu-se la analiza, Marianne Thyssen, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale, competente si mobilitatea fortei de munca, a afirmat ca, pe langa reformele structurale, „avem nevoie de investitii suplimentare in oameni, pentru a-i educa, forma si activa si mai bine pe europeni pentru piata muncii.

Corelarea dintre competente si locurile de munca: autorii analizei considera cainvestitiile in capitalul uman sunt esentiale. Cresterea calitatii educatiei in vederea obtinerii unor competente sporite intr-un cadru coerent pentru invatarea pe tot parcursul vietii este modul de a asigura o crestere favorabila locurilor de muncasi incluziunii. La aceasta trebuie sa se adauge insasi o oferta de locuri de munca de calitate, se afirmain raport. Tehnologiile in curs de dezvoltaresi schimbarile din mediul economic reprezinta atat amenintari, cat si oportunitati pentru locurile de muncasi pentru venituri, fiind nevoie de masuri care sa anticipeze inovatiile si sa punain aplicare reactii fata de acestea. Analiza subliniaza, de asemenea, necesitatea de a revigora convergenta socioeconomica, in special pentru tarile din sudul si de la marginea Europei, unde dezechilibrele structurale au provocat daune insemnate.

Observand ca nu este suficienta doar reactia fortelor pietei, autorii indica reformele nationale de stabilizare a protectiei sociale ca vectori pentru cresterea ocuparii fortei de muncasi a productivitatii. In plus, finantarea din partea FSE poate veni in completarea masurilor nationale, pentru a promova mobilitatea lucratorilor si a le dezvolta competentele, sporind astfel ocuparea fortei de muncasi productivitatea.

 

  1. Dezvoltarea sectorului comert, prin dezvoltarea competentelor asociate ocupatiilor din cadrul sectorului.

Comertul, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale UE, a generat, potrivit datelor Eurostat, la inceputul decadei (2010) o cifra de afaceri de peste 7,8 triliarde de euro; a numarat peste 5 milioane si jumatate intreprinderi si a asigurat locurile de munca pentru aproximativ 29 milioane de lucratori. Globalizarea, declinul/scaderea puterii de cumparare, nevoile in continua schimbare ale consumatorilor, inovarea tehnologica, sunt principalii vectori ai modificarilor survenite in sectorul comert. Evolutiile din ultima decada si predictiile privind urmatoarea perioada sugereaza ca trendul se ma mentine – sectorul comert va continua sa se tranforme sub influenta factorilor anterior mentionati. Atare transformare are, desigur, un impact semnificativ asupra locurilor de munca distruse de “noua” era a comertului, precum si asupra locurilor de munca nou create/ce se dezvolta. Asemenea modificari implica provocarea referitoare adaptarea abilitatilor (aptitudinilor) cerute pe piata muncii, referitoare la evitarea penuriei de calificari si a blocajelor in ce priveste cererea/oferta de munca in sector. De pilda, potrivit Eurostat, sectorul comert va necesita peste 22 milioane de angajati in perioada 2010 – 2025, inclusiv 4,3 milioane de noi locuri de munca si 17,7 nevoi de inlocuire. In mod evident, pentru a ramane productiv, sectorul comert trebuie sa inzestreze forta de munca, lucratorii cu aptitudinile/competentele adecvate cerintelor prezente si viitoare ale locurilor de munca. Aceasta reclama anticiparea nevoii de abilitati, competente si realizarea unei mai bune corelari intre aptitudinile lucratorilor si cerintele pietei muncii.

De aceea, Comisia Europeana a decis sustinerea adresarii deficitului de forta de munca in sector (ceea ce presupune inclusiv analiza si anticiparea competentelor necesare). Partenerii sociali vin in intampinarea schimbarilor din sectorul comert, pot evalua si identifica nevoile de competente/aptitudini rezultate de dezvoltarea si evolutia sectorului prin abordarea, cu prioritate, a subiectelor cheie precum adaptarea la schimbare, formarea profesionala si nevoia de competente. In scopul corectarii dezechilibrelor dintre nevoile companiilor si aptitudinile salariatilor, trebuie evaluate evolutia nevoilor companiilor si ale lucratorilor (din sectorul comert),tendintele in ce priveste configurarea locurilor de munca in functie de (modificarile) competentelor cerute; sunt, de asemenea, esentiale evaluarea practicilor, a instrumentelor si a metodologiilor necesare anticiparii schimbarilor in cadrul sectorului.

In masura in care exista controverse legate legate de capacitatea studiilor existente de a asigura indrumare practica pentru frunizori de formare, angajatori si potentiali angajati, la nivel european, Comisia Europeana pus recent bazele dezvoltarii Panoramei Abilitatilor UE, in cadrul Cedefop, the European Centre for the Development of Vocational Training. EU Skills Panorama este descrisa ca “punct central de acces la informatii cu privire la trendul aptitudinilor si locurilor de munca in Europa”; aceasta include o sectiune alocata sectoarelor si ocupatiilor, in cadrul careia trateaza in legatura cu o ocupatie specifica a sectorului comert – lucratorii in vanzari – ce acopera mai multe ocupatii diferite.

Evolutia ocupatiilor in cadrul sectorului comert si a competentelor asociate (ocupatiilor): Modificarile ocupatiilor subsumate sectorului comert si a competentelor asociate sunt produse de factori interni si externi – consum, (factori) economici, tehnologici, organizationali, legislativi. Comportamentul consumatorilor este in continua schimbare; numarul cosumatorilor – in crestere, mediul de rezidenta al acestora – predominant urban, consumatorii sunt tot mai educati si mai informati; prin urmare, din ce in ce mai exigenti. In acelasi timp, multi cumparatori sunt afectati de scaderea puterii de cumparare, in contextul declinului economic si financiar. Progresul inregistrat de tehnologiile informatiei si ale comunicarii au, de asemenea, un impact major asupra actului de vanzare – cumparare si asupra modalitatii de functionare a companiilor de profil.

Rezolvarea problemelor legate de dezechilibrele pietei muncii in sectorul comert presupune identificarea si utilizarea instrumentelor, strategiilor si initiativelor inovatoare, vizand: ajustarea cererii/ofertei de competente, dezvoltarea de noi calificari, recunoasterea/ validarea invatarii anterioare, coordonarea partenerilor sociali, gestionarea utilizarii din ce in ca mai frecvente a comertului on-line (e-commerce), corectarea deficitelor de competente. Masurile necesare in acest sens constau in:

  • dezvoltarea competentelor necesare sectorului comert, in vederea echilibrarii pietei sectoriale a muncii;
  • crearea de oportunitati privind formarea profesionala si, astfel, privind ocuparea sustenabila;
  • utilizarea sprijinul Comisiei Europene si colaborare cu CE in priveste ESCO (European Skills, Competences, Qualifications and Occupations), EU Skills Panorama (pentru calificarile sectoriale) si Cadrul European al Calificarilor (European Qualifications Framework);
  • elaborarea strategiilor de comunicare si diseminare de amploare, vazand facilitarea schimbului de savoir-faire si bune practici in termenii anticiparii si dezvoltarii competentelor.

 

 

Bibliografie:

Proiect de Raport Comun al Comisiei si al Consiliului privind Ocuparea Fortei de Munca[3], proiect care insoteste Comunicarea Comisiei privind Analiza anuala a cresterii 2015, Bruxelles, 28.11.2014;

Ocuparea fortei de muncasi evolutiile in plan social in Europa, Comisia Europeana, Bruxelles, 15.01.2015.

[1]Curba Beveridge, sau curba UV, este o reprezentare grafică a relației dintre șomaj și rata locurilor demuncă vacante (numărul de locuri de muncă neocupate, exprimate ca o proporție din forța de muncă). Ea este descendentă, deoarece o rată ridicată a șomajului apare de regulă împreună cu o rată mai scăzută a locurilor de muncă vacante. Dacă, pe parcursul timpului, curba se deplasează spre dreapta, acest lucru înseamnă că un anumit număr de posturi vacante se asociază unui nivel din ce în ce mai ridicat al șomajului, ceea ce implică o reducere corespunzătoare a eficienței procesului de corelare a cererii și ofertei pe piața muncii.

[2]„Evoluții pe piața forței de muncă în Europa 2013”, Comisia Europeană.

[3]Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă fundamentează mesajele-cheie în domeniul ocuparii forței de muncă si contribuie în mod considerabil la consolidarea orientării politicilor economice; analiza pe care o conține este bazată pe evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa; pe implementarea orientărilor privind ocuparea forței de muncă.