Formarea profesionala continua in abordarea finantatorului proiectului: Acceptia Comisiei Europene cu privire la rolul formarii profesionale continue pe piata muncii si utilizarea Fondului Social European in scopul promovarii FPC si, astfel, al ocuparii fortei de munca

Instrumentelor financiare ale Uniunii Europene le revine un rol central in promovarea politicilor de incluziune pe baza accesului la piata fortei de munca. FSE reprezinta unul dintre instrumentele structurale care realizeaza obiectivele politicii de coeziune economica si sociala a U.E., instrumente denumite generic, Fonduri Structurale si de Coeziune (FSC).

Fondul Social European (FSE) este principalul instrument financiar european de sustinere a ocuparii fortei de munca si a incluziunii sociale, asadar instrument al politicii sociale si de ocupare a Uniunii Europene. Prin intermediul sau se acorda sustinere financiara actiunilor de formare si reconversie profesionala ca si celor vizand crearea de noi locuri de munca/obtinerea unei ocupari depline a fortei de munca, asigurarea calitatii si productivitatea muncii si promovarea incluziunii sociale, prin asigurarea accesului la piata muncii a categoriilor dezavantajate.FSE cofinanteaza proiecte vizand sprijinirea persoanelor celormai indepartate de piata fortei de munca (al caror acces la ocupare este limitat datorita lipsei/ precaritatii formarii, handicapului sau discriminarii), a persoanelor care si-au pierdut locurile de munca si a somerilor de lunga durata.

Domeniile prioritare de interventie ale FSE sunt:

  • investitiile in capitalul uman, in special prin imbunatatirea sistemelor de educatie si formare;
  • cresterea adaptabilitatii muncitorilor, intreprinderilor si antreprenorilor prin promovarea invatarii pe tot parcursul vietii si prin investitii crescute in resursele umane;
  • promovarea incluziunii sociale si facilitarea accesului pe piata muncii pentru persoanele dezavantajate;
  • cresterea accesului si a participarii pe piata muncii;
  • imbunatatirea accesului la angajare si includerea durabila pe piata muncii a celor care cauta un loc de munca si a persoanelor inactive;
  • consolidarea includerii sociale a persoanelor dezavantajate, cu scopul asigurarii intregrarii durabile si combaterii tuturor formelor de discriminare de pe piata muncii;
  • dezvoltarea capitalului uman prin promovarea initierii de reforme in sistemele de educatie si instruire, precum si a activitatilor de legaturaintre institutiile de educatie superioara, cercetare, centre tehnologice si intreprinderi;
  • promovarea parteneriatelor, acordurilor si a initiativelor comune prin crearea unor legaturi intre partenerii sociali si organizatiile non-guvernamentale, la nivel transnational, national, regional si local.

Obiectivele FSE, in contextul politicii europene de coeziune, se refera in special la actiunile de calificare a capitalului uman, la promovarea ocuparii fortei de munca, FSE fiind astfel un instrument de neinlocuit in sustinerea adaptarii lucratorilor si a intreprinderilor la mutatiile ciclului economic si ale pietelor. Sunt notabile contributiile FSE in legatura cu:

  • posibilitatea de a reforma sistemul de relatii dintre educatie, formare si munca;
  • posibilitatea de a incuraja, pentru toate categoriile de lucratori, o adaptare continua a competentelor, care sa faciliteze un rol activ al acestora in sistemul de productie, contribuind pe aceasta cale in mod substantial la incluziunea sociala si la competitivitatea regiunilor europene;
  • sprijinul FSE, si mai semnificativ in contextul actual de limitare si reducere a cheltuielilor publice nationale, pentru sectoarele educatiei si cercetarii, este important pentru asigurarea unei activitati considerabile de inovare care sa faca apel la capacitatile si initiativa fortei de munca;
  • contributia suplimentara, relevanta din punct de vedere calitativ, care decurge din compararea permanenta a diverselor experiente nationale de utilizare a Fondului social european in contextul Strategiei Europa 2020, care permite realizarea unei evaluari comparative a sistemelor nationale si/sau regionale si locale, precum si a diverselor experimente.

Obiectivele principale ale FSE se refera la imbunatatirea posibilitatilor de insertie profesionala prin ocuparea fortei de munca si printr-o functionare eficienta a pietelor muncii, dobandirea de noi calificari si dezvoltarea capitalului uman, acordarea sprijinului necesar lucratorilor, pentru ca acestia sa nu-si piarda locul de munca, precum si sustinerea inovarii, a spiritului antreprenorial si a reformelor in domeniul educatiei si formarii profesionale.

FSE contribuie, asadar, la realizarea urmatoarelor „Orientari integrate Europa 2020”, formulate de C.E.:

Orientarea 7: imbunatatirea participarii pe piata fortei de munca si reducerea somajului structural;

Orientarea 8: dezvoltarea unei forte de munca calificate care sa raspunda nevoilor pietei fortei de munca, promovarea calitatii locurilor de munca si a invatarii de-a lungul vietii;

Orientarea 9: imbunatatirea performantei sistemelor de educatie si formare la toate nivelurile si participarea sporita la invatamantul tertiar;

Orientarea 10: promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei.

In cadrul Strategiei Europa 2020, Fondului Social European ii revine a contribui decisiv la crearea unor oportunitati de ocupare a fortei de munca si de dezvoltare a acesteia prin educatie si formare,la asigurarea competentelor necesare ocuparii/pastrarii unui loc de munca si, astfel, la cresterea economica.Comisia Europeana sustine cofinantarea din resursele FSE a proiectelor statelor membre care abordeaza probleme urgente de ocupare a fortei de munca, in masura in care acestea au o contributie durabila la materializarea celei de-a saptea, a opta si a zecea orientari integrate ale Strategiei Europa 2020 (imbunatatirea participarii pe piata fortei de munca si reducerea somajului structural, dezvoltarea unei forte de munca inalt calificate care sa raspunda nevoilor pietei fortei de munca, promovarea calitatii locurilor de munca si a invatarii de-a lungul vietii, promovarea incluziunii sociale si combaterea saraciei).

Domeniile de finantare ale FSE sunt, prin urmare:

  • promovarea includerii sociale si a sanselor egale pentru toti;
  • dezvoltarea educatiei si a formarii continue;
  • promovarea unei forte de munca adaptabile si calificate;
  • sprijinirea intreprinzatorilor si a crearii de locuri de munca.

In Romania, FSE este implementat:

  • prinProgramul Operational pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA), coordonat de Ministerul Afacerilor Interne.
  • prinProgramul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), coordonat de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.

Cadrul programatic al instrumentelor structurale (FSC): documentele strategice de implementare a fondurilor structurale si de coeziune (intre care, FSE) in Romania sunt:

– Planul National de Dezvoltare;

– Cadrul Strategic National de Referinta;

– Programele Operationale;

– Documente Cadru de Implementare (Programele Complement).

Programele Operationalesunt documente aprobate de Comisia Europeana pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si/sau regionale din Planul national de dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin Cadrul de sprijin comunitar.Programele operationale (PO) sunt instrumentele de management prin care se realizeaza obiectivele, prin intermediul unor interventii specifice.

Programul operational sectorial dezvoltarea resurselor umane (POSDRU)este finantat din Fondul Social European si urmareste dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii prin crearea de legaturi intre sistemele de educatie si invatare pe tot parcursul vietii si asigurarea de oportunitati sporite de a participa pe o piata a muncii moderna, flexibilasi inclusiva.

Interventia FSE in Romania sprijina atingerea obiectivului general al POSDRU, privind „dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin corelarea eductiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane”.

Urmatoarele obiective specifice contribuie la realizarea obiectivului general al POSDRU:

  • Promovarea educatiei si informarii initiale si continue de calitate;
  • Promovarea culturii antreprenoriale si cresterea calitatii si productivitatii muncii;
  • Dezvoltarea unei piete a muncii moderna, flexibila si inclusiva;
  • Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive;
  • Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educatie si pe piata muncii.

Potrivit Comisiei Europene,  promovarea si utilizarea unei invatari coerente, adaptata la nevoile pietei, contribuie la amelioarea/imbunatatirea dialogului dintre formare si piata muncii. Dezvoltarea FPC la toate nivelurile de calificare si pe intreg parcursul vietii nu este doar un mijloc de crestere a productivitatii/competitivitatii intreprinderilor, dar si o parghie pentru angajabilitate, parcursuri profesionale reusite si insertie sociala in ce priveste salariatii.

Formarea profesionala este asteptata sa opereze in contextul invatarii permanente (pe parcursul intregii vieti) si in cadrul parteneriatelor in sfera formarii profesionale si a pietei muncii; este de asemenea menita sa conduca la calificarea – la toate nivelurile – a fortei de munca. Formarea continua trebuie sa-i cointereseze nu doar pe beneficiarii sai directi, dar si pe agentii economici/reprezentantii intreprinderilor si ai diferitelor sectoare de activitate. Ca atare, optimizarea FPC, in directia stimularii performantei si a incluziunii, presupune cooperarea sistematicaintre actorii diferitelor sectoare si institutii, la diferite niveluri.

Cooperarea dintreintreprinderi – furnizori de PFC este recomandata explicit de finantatorul proiectului, necesitatea unei astfel de colaborari fiind subliniata prin intermediul documentelor programatice ale Comisiei Europene. Parteneriatele intre comunitatea de afaceri si diferitele niveluri si sectoare ale educatiei si formarii contribuie la asigurarea unei mai bune concentrari asupra aptitudinilor si competentelor necesare pe piata muncii.Legat de eficienta si relevanta FPC pentru piata fortei de munca prin intermediul parteneriatelorComisia Europeana noteaza: „parteneriatele dintre partile interesate din domeniul formarii profesionale (beneficiari directi, indirecti si furnizori) reprezinta o conditie prealabila a eficientei si relevantei FPC pentru necesitatile pietei fortei de munca”; „activitatile sistematice de identificare a bunelor practici si schimbul de experientain materie de formare (prin munca) ar putea contribui la oferirea de posibilitati indivizilor de a participa la invatarea pe parcursul intregii vieti si de a-si dezvolta aptitudinile si competentele” („Educatie si formare 2020”).

Dezvoltarea de parteneriate intre furnizorii de formare profesionalasi intreprinderi faciliteaza, in acceptia Comisiei, jonctiunea dintre formare si piata muncii; de aceea, Comisia sustine interactiunea dintre formare si piata muncii si adaptarea ofertei de formare adresata adultilor, in corelatie cu nevoile de aptitudini si competente pe piata muncii.Formareaintervine in directia corectarii penuriei, deficitului de calificari sau a redundantei acestorasi  trebuie, asadar, furnizatain functie de necesitatile, in schimbare, ale pietei fortei de munca, pe baza instrumentelor de evaluare, in cooperare cu partenerii pentru FPC.

Dezvoltarea unei formari relevante reclama dialogul permanent intre piata muncii si sistemele de educatie si formare. Este indispensabila transpunerea intr-o maniera adecvata a nevoilor de aptitudini si competente in programe de studiu si de formare, in certificari, oferte de invatare adresate adultilor sau care sa vizeze grupuri specifice. Este, de asemenea, necesara analiza inadecvarilor si a redundantei competentelor, pentru a intelege cauzele si consecintele acestora si pentru a adresa aceste fenomene intr-o maniera adecvata. Inadecvarea/necorelarea va fi examinata atat la nivelul individului, cat si la nivelul intreprinderii. Integrarea necesitatilor pietei muncii in schimbare in furnizarea FPC pe termen lung necesita o mai bunaintelegere a sectoarelor si a modificarilor care afecteaza ocupatiile existente.

Aptitudinile si competentele adecvate cerintelor pietei muncii faciliteaza, in cazul indivizilor si al intreprinderilor, adaptarea la schimbarile tehnologice. Pentru a garanta o oferta de formare si invatare care sa raspunda evolutiei nevoilor de competente, este necesara intelegerea acestor nevoi.Nevoia de adaptare la evolutia exigentelor pietei muncii accentueaza importantaevaluarii sistematice a diferitelor forme de educatie si formare a adultilor si ale formarii prin munca. Este, in acest sens, cruciala consolidarea cooperarii intre domeniul formarii si intreprinderi.

In vederea adaptarii rapide la schimbarile tehnologice, este indispensabila compensarea penuriilor de cunostinte, aptitudini si competente. Inadecvarile si dezechilibrele pe piata muncii prejudiciaza competitivitatea. Penuria de calificari sau incapacitatea de a face fata recalificarilor la cerere sau in intampinarea pietei fortei de munca exprimasi ele o dezorganizare a pietei fortei de munca.Somajul este corolarul penuriilor de si al dificultatilor in a ocupa anumite posturi. Dinamica shimbarilor de pe piata muncii necesita informarea, in timp util, a fortei de munca, in privinta (evolutiei) cererii de competente si corectarea diferitelor forme de inadecvare prin dezvoltarea aptitudinilor/ competentelor solicitate pe piata muncii.Adaptarea rapida la schimbarile care survin in industrie este facilitata de o orientare realista spre policalificarea lucratorilor/angajatilor. Policalificarea inseamna o pregatire complexa a fortei de munca, in sensul aprofundarii mai multor domenii ale unei meserii, creandu-se astfel posibilitatea trecerii lucratorilor de la o activitate la alta, in functie de cerintele societatii, de modificarile datorate progresului stiintifico-tehnic. (Re)calificarea/reconversia profesionala corecteaza dezechilibrele de pe piata fortei de munca, mai ales sub raport structural, diminueaza fenomenul de inadecvare a instruirii si pregatirii fortei de munca la specificul locurilor de munca ce se ofera la un moment dat.

Anumite grupuri reclama o atentie deosebita; este cazul persoanelor cu nivel scazut de calificare (pe cata vreme dezavantajele educative se traduc in dezavantaje pe piata muncii), aceste persoane fiind putin susceptibile de a participa la actiuni de formare si in cel mai inalt grad expuse riscului somajului (de lunga durata).  In plus, evaluarile tendintelor pietei fortei de munca in functie de sector si de categorie profesionala indica o crestere a cererii de competente in termeni de calificari formale. Schimbarile tehnologice ce privilegiaza calificarile, cresc cererea de angajati ce poseda nivel de calificare mediu sau superior (tendinta este de crestere a proportiei persoanelor active ce poseda un nivel de calificare formala de nivel mediu sau superior). Or, daca proportia persoanelor active posedand niveluri de calificare superioare va cunoaste cea mai pronuntata crestere, corelativ, proportia persoanelor active cu nivel scazut de calificare sau a celor necalificate va inregistra scaderea cea mai dramatica.In acest context, formarii profesionale relevante pentru necesitatile pietei fortei de munca ii revine sa amelioreze capacitatea de insertie profesionala a fortei de munca.

 

Intreprinderilor le este necesar ca ofertele de programe/cursuri de formare profesionala sa aiba o legatura stransa cu practica si o orientare clara catre solutii. Pentru o intreprindere conteaza ce abilitati si competente aduc efectiv cu sine in campul muncii absolventii cursurilor de formare profesionala.Este, prin urmare, vitalca invatarea/formarea continua sa fie in mod clar orientata spre rezultate, formarea profesionalatrebuie sa le furnizeze cursantilor calificarile relevante in mod direct pentru pietele, in evolutie, ale fortei de munca(oferta de formare trebuie orientata catre clienti si adaptata la necesitatile angajatilor si angajatorilor).Parteneriate/acordurile de cooperare dintre formare si piata muncii contribuie, astfel, la:

  • sprijinirea intreprinderilor in ce priveste adaptabilitatea acestora la schimbare si cresterea competitivitatii acestora;
  • sprijinirea indivizilor in a-si gestiona cariera si tranzitiile profesionale pe parcursul intregii cariere si, in acelasi timp, pentru a imbunatati ocupabilitatea si facilita insertia profesionalasi sociala.

Formarea adultilor nu se limiteaza la a furniza aptitudini si competente de care intreprinderile au nevoie pentru a se adapta la schimbarile survenite pe piata muncii si pentru a face fata concurentei; FPC le permite, in egala masura indivizilor sa-si gestioneze tranzitiile profesionale – cum sunt intrarea/mentinerea sustenabila/durabila pe piata muncii sau reinsertia dupa o perioada de absenta, revenirea din somaj, perfectionarea profesionala sau reconversia; amelioreaza angajabilitatea/ocupabilitatea fortei de muncasi reduce riscurile excluziunii sociale si economice.Indivizii trebuie sa fie in masura sa-si administreze in mod activ cariera, precum si sa-si imbunatateasca/amelioreze capacitatea de a-si alege tranzitiile profesionale si de a beneficia de avantajele mobilitatii ocupationale („mobilitatea” desemneaza facilitarea accesului la un loc de munca si, in acelasi timp, accesul la dobandirea de noi cunostinte). Indivizii au nevoie de actualizarea competentelor profesionale specifice si de dezvoltarea sistematica a competentelor transversale (utile mai multor profesii si functii). Piata actuala a muncii are nevoie de o forta de munca aptasa actioneze autonom/independent si sa-si utilizeze/aplice competentele dobandite prin invatare in cadrul unui mediu de lucru in schimbare. Prin urmare, este necesara, deopotriva, dezvoltarea competentelor cheie cum sunt comunicarea, creativitatea, rezolvarea problemelor, capacitatea de a rezolva probleme, capacitatea de a reflecta asupra experientei trecute pentru a o prelucra in sensul celei prezente (reflexivitate).Concentrarea asupra competentelor cheie devine o prioritate urgenta pentru educatia si formarea profesionala. In acelasi timp, schimbarile tehnologice rapide implicaimbunatatirea constanta a calificarilor profesionale „tehnice”.

Persoanele active trebuie sa-si foloseasca plenar cunostintele, competentele si aptitudinile pentru a accede la/pastra un loc de muncasi pentru a-si creste/valoriza potentialul prin invatare complementara. Utilizarea rezultatelor invatarii in definirea si descrierea certificarii va facilita aceasta transparentizare si va contribui la imbunatatirea mobilitatii fortei de munca (intersectorialasi internationala). Pentru a sprijini cetatenii in privinta valorizarii calificarilor formale. Pentru flexibilizarea FPC si pentru punerea in aplicare a principiilor invatarii pe parcursul intregii, sunt necesare recunoasterea acesteia, facilitarea accesului la educatie si formare, si oferirea de sanse de progres in cariera (prin invatare/formare continua).

Acordarea certificatelor de calificare, in speta procesul de validare a cunostinelor, poate consolida increderea in sine si predispune indivizii la invatare. In plus, validarea creste vizibilitatea competentelor/cunostintelor dobandite (acquis) si faciliteaza utilizarea acestora in alte contexte/situatii decat cele in care au fost dobandite. Validarea/certificarea rezultatelor invatarii trebuie sa vizeze inclusiv practicile in vigoare in intreprinderi pentru a masura si consolida aptitudinile si competentele salariatilor si pentru a-i ajuta pe indivizi – adultii, in special – sa dobandeasca/sa dezvolte competentele cheie, transversale si specializate necesare indeplinirii sarcinilor aferente posturilor ocupate.